marți, 30 noiembrie 2010

Reforma chirurgiei româneşti, printr-o mai bună delimitare a specialităţilor


Ultima interpelare nr.4960A/29-11-2010

Către: MINISTRUL SĂNĂTĂŢII
Dl. Attila Cseke

De la: Deputat Carmen Axenie

Ref: reforma chirurgiei româneşti, printr-o mai bună delimitare a specialităţilor

Domnule Ministru,

Presa medicală a publicat în ultima vreme mai multe informaţii despre numărul în creştere al intervenţiilor chirurgicale robotice în România. Fireşte că o astfel de tehnologie necesară chirurgiei robotice va necesita investiţii consistente şi pe viitor.
Eu doresc însă să vă aduc înainte o altă necesitate urgentă a chirurgiei de la noi. După cum ştiţi, în majoritatea ţărilor europene, chirurgia vasculară este o specialitate în sine, beneficiind de toată atenţia instituţiilor guvernamentale, a comunităţilor academice şi a autorităţilor din sistemul de sănătate. Această “desprindere” din trunchiul chirurgiei generale a produs o seamă de efecte pozitive atât pentru specialiştii în domeniu, cât şi pentru pacienţi.
În acord cu aceste stări de fapt din Uniunea Europeană, vă rog să răspundeţi la următoarea întrebare:
Aveţi în vedere, în mandatul dvs., o astfel de reformă a chirurgiei româneşti?
Şi dacă da, cum vedeţi soluţionată problema pe termen scurt şi mediu?

marți, 23 noiembrie 2010

ULTIMA PROPUNERE LEGISLATIVĂ ÎMPOTRIVA DROGURILOR ÎNAINTATĂ SENATULUI


BP1012/16-11-2010
Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope

Detalii la adresa
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=11534&cam=2

"Un tineret drogat, temelia şubredă a viitorului României", deputat Carmen Axenie


DECLARAŢIE ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI ÎMPOTRIVA DROGURILOR
23.11.2010



"În România zilelor noastre, drogurile aşa-zise “uşoare” ucid şi distrug vieţi într-un un ritm incredibil. Şi mă tem că ele îşi merită oarecum numele de “uşoare”, nu din pricina efectelor acestora, care sunt devastatoare, ci din pricina propriilor noastre raportări la acestea. În mai multe ocazii m-aţi auzit vorbind despre problema drogurilor etnobotanice, avertizând şi propunând soluţii urgente pentru îndreptarea unor situaţii. Dar plaga aceasta contemporană depăşeşte ca gravitate buna intenţie şi preocuparea unui grup restrâns de persoane. Astăzi fac un nou apel la o “cruciadă împotriva drogurilor” şi am convingerea că veţi sprijini această cauză.
Înainte de toate, apreciez acele comunităţi care, la nivel local, au hotărât interzicerea acestor magazine de droguri. Aceasta este una dintre soluţiile parţiale. Exemplul ar trebui urmat în toată ţara. Apreciez, apoi, organizaţiile şi instituţiile care se străduiesc să educe preventiv şi să sprijine persoanele care au căzut pradă drogurilor. Felicit, de asemenea, jurnaliştii care au semnalat în mod repetat gravitatea acestei probleme. Dar critic pe toţi cei care fac jocul traficanţilor de droguri, oricine ar fi şi orice motivaţie ar avea. Dependenţa de droguri nu este o problemă minoră de sănătate a unor tineri, ci a devenit de multă vreme o cauză sigură a mortalităţii şi a unor comportamente antisociale la noi.
Statisticile vorbesc despre câteva mii de persoane (3000) care se droghează şi de mai mulţi morţi în ultimile luni. Localizaţi aceste persoane în câte o familie şi vedeţi câte sute de mii de români suferă. Din scurta mea experienţă, am observat că cei care fac răul sunt cei mai fideli cititori ai legilor. Când am reuşit să publicăm lista substanţelor interzise, aceşti promotori ai morţii au venit repede cu alte produse conţinând în ele substanţe din afara listei. Spre exemplu, sarea de baie, numită în magazinele de droguri Special gold. Pe ambalajul pacheţelului sunt trecute la compoziţie vitamina C, B6, cofeina, mineralele şi aminoacizii. În realitate, în pachet se află o substanţă letală. Specialişti arată că acest drog sintetic conţine mephedronă, un derivat al amfetaminei. Substanţa această are efecte devastatoare: atacă inima şi creierul instantaneu, crează rapid dependenţă şi, în final, ucide. Persoanele care au folosit-o nu mai pot dormi de oboseală şi de groază. Au impresia că sunt în permanenţă vânate de cineva, că au gândaci pe sub piele, drept pentru care încep să-şi mutileze trupurile. Drogul acesta este la fel de tare ca heroina şi cocaina, dar tragedia sporeşte când persoanele afectate află că nu există antidot. Devine urgentă lărgirea listei de substanţe interzise dimpreună cu o mai mare intransigenţă a celor care sunt plătiţi să-i combată şi să-i aresteze pe traficanţi.
Stimaţi colegi, ne îndreptăm spre sărbătoarea Crăciunului şi a familiei creştine. Haideţi să-i socotim pe toţi tinerii acestei ţări ca pe proprii noştri copii şi să îi apărăm de acest mare rău care sunt drogurile. Rog pe toţi colegii din Parlament să facă din această problemă o prioritate naţională, deorece un tineret drogat nu este altceva decât o temelie şubredă a viitorului României".

joi, 11 noiembrie 2010

"Fără opţiunea educaţiei acasă, învăţământul românesc este incomplet", deputat Carmen Axenie



fragment din ultima declaraţie pro homeschooling în România
9.11.2010





"O lege care pretinde că “asigură cadrul pentru exercitarea dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii” (Art. 1), dar care nu cuprinde posibilitatea educaţiei acasă, este o lege care necesită îmbunătăţiri. Dacă privim în mod esenţial lucrurile, statul asigură un învăţământ pentru mase, centrat pe acestea. Masele sunt formate din numeroase grupuri eterogene cărora profesorul trebuie să le asigure educaţia. În ultima vreme se fac încercări de a se trece de la centrarea pe grup la centrarea pe elev. Actuala lege mai permite, după cum ştiţi, şi "alternativele educaţionale" ( adică pedagogia Waldorf, Montessori, Freinet, alternativa Step by Step, Planul Jena). Acestea, spre deosebire de învăţământul pentru mase, sunt orientate pe individ.
Stimaţi colegi, dacă privim cu atenţie, din învăţământul românesc lipseşte educaţia centrată pe familie. Oare să fie acest tip de educaţie lipsit de relevanţă într-o vreme în care familia este din ce în ce mai supusă fărâmiţării? Oare să nu se înţeleagă deloc că acest mod de educaţie nu substituie educaţia de masă, ci o completează? Oare nu observăm că libertatea de a fi educat în lumea de azi presupune libertatea de a alege între cele trei tipuri de învăţământ?
Iată de ce, pentru mine, educaţia acasă va fi una dintre priorităţile legislative ale mandatului. Am auzit, de-a lungul vremii, mai multe aşa-zise argumente împotriva învăţământului acasă. În esenţă, toate sunt argumente împotriva libertăţii şi responsabilităţii familiei de azi. Acum când ne dorim o educaţie pragmatică, închei cu o întrebare: oare se îngrijeşte cineva mai mult decât familia ca un tânăr să poată face faţă dificultăţilor vieţii? Eu cred că nu".

un posibil răspuns al ministrului îl vom avea la documentul de mai jos

http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.detalii?idi=26125&idl=1

marți, 2 noiembrie 2010

Patru întrebări grele pentru ministrul apărării



Stimate Domnule Ministru,
[...]
De şapte ani de zile, cimitirele României au început să găzduiască mormintele unor tineri soldaţi morţi departe de ţară. Îmi amintesc şi acum câtă durere a fost la Tecuci în ziua înmormântării sergentului Narcis Şonei, decedat în misiune externă în 2005. După cum bine ştiţi, din 2003 şi până în clipa de faţă, 17 militari români şi-au pierdut vieţile în Afganistan iar alţi 51 au fost răniţi.
În aceste condiţii, urmând rugămintea mai multor cetăţeni, vă transmit următoarele întrebări:
Prima: O armată naţională, obligată în întregul ei să desfăşoare misiuni externe, se mai poate numi “naţională” sau devine o “un corp de armată de intervenţie” a forţei NATO? A doua: Această obligativitate a misiunilor externe va viza, într-un caz special pe care nu-l putem intui acum, şi cetăţenii civili care au efectuat stagiul militar? A treia: Viaţa şi sănătatea unui militar român valorează numai 2500 de euro? A patra: Chiar merită acest lung şir de jertfe umane în Afganistan şi Irak?


Interpelare disponibilă la adresa
http://www.cdep.ro/interpel/2010/i4508A.pdf