Într-o declaraţie politică intitulată "Despre voinţa de a privi în faţă toate problemele vremii noastre", rostită săptămana trecută în Parlamentul României, doamna deputat Axenie Carmen spunea: "Stimaţi colegi, în aceste ultime luni observăm că probleme mai vechi au rămas, oarecum, în plan secund. În prim-plan e criza economică globală. Rapidă şi nemiloasă, atacă pe nepusă masă şi tinde să devină omniprezentă în vieţile noastre. Cu toate acestea, prin intervenţia mea de astăzi - întemeiată pe solicitări preluate din teritoriu -, îndrăznesc să vă solicit o întoarcere a privirii dumneavoastră de la problematica recentei crize către o parte a poporului nostru, tulburat din pricina documentelor biometrice".
Pornind de la o evaluare a situaţiei până la data de 17 februarie 2009, doamna Axenie continuă: "Din ultimele date pe care le deţin, peste 50.000 de români au semnat petiţii on line solicitând lămuriri suplimentare şi exprimându-şi suspiciunea faţă de introducerea documentelor cu cip. Miercuri, 11 februarie 2009, Avocatul Poporului a contestat la Curtea de Apel legalitatea obligativităţii introducerii acestui tip de documente. Aceste zeci de mii de români invocă principii morale (legate de amprentarea populaţiei), libertăţi constituţionale şi aspecte teologice prezente în cartea Apocalipsa din Sfânta Scriptură. E adevărat că reacţiile în România au fost diverse. Unii au considerat atitudinea acestor oameni o neînţelegere din punct de vedere social şi administrativ în contextul actual al lumii globalizate, alţii au găsit-o întemeiată şi au aprobat-o, iar unii au conchis că e nevoie de mai multe dezbateri publice. În fondul ei cel mai lăuntric, problema este una delicată şi importantă într-o ţară creştină, printre cele mai religioase din Europa, după ultimul sondaj Gallup (comentat în EUObserver, 11 februarie 2009)".
La finalul declaraţiei observăm apelul plin de seriozitate pentru problema în cauză:
"Stimaţi colegi, este posibil ca această problemă să nu ajungă în plenul Parlamentul României, dar dacă se va întâmpla astfel consider că va avea nevoie de analize pertinente şi de decizii serioase. La final, reţin două aspecte din istoria civilizaţiei noastre: 1. Când au dorit să cerceteze lucrurile foarte mici, oamenii au inventat microscopul; invers, pentru cele îndepărtate, au plăsmuit telescopul. Pentru cele din preajma lor, însă, le-a fost necesară şi suficientă voinţa de a le privi în faţă. 2. Împăratul Constantin cel Mare, dăruindu-le în anul 313 libertate de manifestare creştinilor, a înţeles că în acest fel atrăgea asupra imperiului său bunăvoinţa Lui Dumnezeu. Oare în aceste vremuri dificile pentru toată lumea, a medita serios la problemele poporului nostru, nu ne-ar atrage aprecierea lui şi binecuvântarea lui Dumnezeu?"
Textul integral la adresa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu