"Schimbarea schimbărilor: totul este schimbare"
........Ultima declaratie sustina in data de 29 iunie 2010.......
Cred că voi fi în asentimentul dumneavoastră dacă îmi voi începe această declaraţie cu următoarea remarcă: de la începuturile postdecembriste ale acestui Parlament şi până astăzi, în justiţie şi în învăţământ am avut cea mare cantitate de energie consumată în dezbateri pro şi contra. Codurile de tot felul şi legile educaţiei au arătat că în aceste vremuri, cu nimic mai prejos decât cele ale lui Caragiale, totul este schimbător şi incert. Ajungi să spui precum cineva din trecut că singura certitudine a reformelor noastre este că ele sunt incerte.
Stimaţi colegi, astăzi suntem parlamentari, direct responsabili de această stare de fapt, dar mâine-poimâine, din viaţa privată, cred că ne vom reproşa o oarecare lipsă de viziune şi de fermitate. Cu îngăduinţa dumneavoastră, mă voi opri în cele ce urmează la dezbaterile care au loc în Senat cu privire la această nouă lege a educaţiei. Săptămâna trecută, în Comisia de învăţământ, colegii noştri au propus câteva modificări. De departe cea mai de impact, şi nu unul pozitiv, este cea prin care senatorii au decis ca educaţia obligatorie în România să înceapă de la vârsta de cinci ani. Este vorba, desigur, despre grupa pregătitoare de la grădiniţă, urmând ca învăţământul primar să debuteze de la şase ani. Cinci ani vor studia copiii la gimnaziu, urmând ca numai doi ani de liceu sau de şcoală profesională să fie obligatorii. Am informaţii şi reacţii conform cărora o mulţime de părinţi şi-au arătat deja nemulţumirea mai cu seamă cu privire la vârsta fragedă a debutului educaţional.
Dar astăzi vă aduc în faţă, aşa cum am făcut-o în acest an în mai multe rânduri, opinia şi dorinţa multor români, care nu le-a fost ascultată până acum, anume posibilitatea de a-şi educa acasă copiii. Studiind în aceste luni lucrări de referinţă, discutând cu multe familii care mi-au scris pe această temă, dar mai ales conştientizând că o descărcare de sarcină bugetară reală se poate realiza şi prin această formă de învăţământ, vă solicit, stimaţi colegi deputaţi, în special cei din Comisia de învăţământ, să luăm în serios această formă de deschidere a învăţământului nostru.
Părinţii care mi-au scris nu ridică obiecţii cu privire la obligativitatea învăţământului, ci cu privire la modalitatea în care se împlineşte această obligativitate. Ştiţi că, la ora actuală, avem deja copii înscrişi la şcoli din alte ţări care au legalizat educaţia acasă. Dar din datele pe care le am, procentul acestora va creşte semnificativ în următorii ani. Demografic vorbind, ştiţi că nu stăm prea bine. Nu cred că ne permitem, după migraţia masivă a tinerilor la muncă, şi o migraţie a copiilor. În vara aceasta voi cerceta problema educaţiei acasă într-un dialog mai amplu cu specialişti din ţară şi din străinătate şi voi reveni în toamnă cu un proiect de lege în acest sens. Mi-aş dori ca atunci să vă regăsesc dispuşi pentru o dezbatere serioasă cu toate argumentele pe masă. Dar aş mai dori să şi putem rezolva această problemă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu